addalert addcircleoutline addlocation add arrow-down-left arrow-down-right arrow-down arrow-left arrow-right arrow-up-right arrow-up ascent assessment bin bookmarkoutline calendar-add calendar camera caret-down caret-left caret-right caret-up check chevron-down chevron-right clock close cloud-upload cog collectionsbookmark content-view-grid content-view-list datacheckerflag1 datadownload data-upload descent directions expandhorizontal expand-horizontal-2 expand-horizontal expand-vertical eye-off eye fileadd1 filecopy filenew2 filestatisticadd2 filetaskssubtract file-images-upload fullscreenexit gauge groupadd heart home infooutline info link list-number location-pin lock logout map mobile morevertical mylocation navigateprevious navigation-drawer nearme noteadd pen pencil-write pencil personoutline pindrop place playcirclefilled playlistaddcheck power-button publish refresh remove return routes-favourites scissors search share starhalf staroutline star supervisoraccount synchronize2 text-redo time-upload timeline timer track-route trendingflat trendingup user-add users visibility vote-star-banner warning zoomin badge1 medal3 medal5 starbanner starcircle starsubtract

Niţchidorf-Buziaş

96 km Distanz
80 m Aufstieg
80 m Abstieg

(1 Bewertung)

Herta Muller şi Niţchidorf

Între Herta Müller şi comunitatea din Niţchidorf a existat un veritabil război pe timp de pace. S-a iscat un conflict de generaţii. Scriitoarea, care a dorit să scape de închistata comunitate şvăbească de acolo - la fel cum visau, de altfel, şi alţi tineri, a refulat prin scris. A trasformat un complex într-o operă literară, care i-a adus prestigiosul Nobel. În „Niederungen” („Ţinuturile joase”), una din cărţile mult premiate, a scris fără perdea despre viaţa satului şvabilor bănăţeni, iar acest lucru a deranjat. Scriitoarea nu a intrat în conflict pentru ideile sale doar cu Securitatea şi cenzura comunistă, ci şi cu sătenii ei de acasă.    „Herta Müller ar fi trebuit pe undeva să urmeze tradiţia. Era băgată de către mama ei în toate treburile casei şi a grădinii. Apare de multe ori în ceea ce scrie, că mama ei dorea să o facă cel puţin croitoreasă, să aibă o meserie bună, să rămână în sat. Pe atunci nu se gândeau localnicii să părăsească satul, darmite să emigreze. Până în 1980, foarte puţini au emigrat din Niţchidorf, mai trăiau aici aproape 2.000 de germani. Erau doar câteva familii de români, miliţianul şi angajaţii de la GOSTAT. Copiii şi-au luat, însă, zborul. La fel şi Herta. Au devenit o modă liceele profesionale şi toţi tinerii au plecat. Nu au mai vrut la sat, ci doreau o altă viaţă, la oraş. La Niţchidorf era o comunitate închisă, mărginită, redusă la tradiţiile lor. Herta compară această închistare cu un incest. Ea nu se putea dezvolta, nu putea progresa”, a spus Balthasar Waitz, prozator, traducător şi ziarist născut la Niţchidorf, venit aici, la evenimentul şvabilor ţinut la începutul acestei săptămâni.

 

Citeste mai mult: adev.ro/pbdlns


5,0
(1)



icon-helpcenter
icon-helpcenter
icon-helpcenter
Bikemap Newsletter
Top