<span lang="RO">Circuitul cicloturistic propus este în legătură cu una dintre zonele cele mai izolate şi pitoreşti din judeţul Sibiu
denumită Ţara Secaşelor, departe de aglomeraţia de pe drumurile naţionale ce
tranzitează judeţul. Ca şi legătură spre aceast ţinut este ,,Drumul Medieval al Sibiului”, paralel cu
actualul DN1, unde în trecutul istoric se făcea legătura între Sibiu şi Alba
Iulia. Acesta poate fi folosit la ora actuală, mai ales de biciclete, accesul
cu maşina fiind imposibil. </span>
<span lang="RO">Ca punct de plecare şi sosire în acest circuit
este centrul Staţiunii Balneoclimaterice Ocna Sibiului (Biroul de Informare Turistică),
dar poate fi făcut după cum se poate vedea pe hartă şi din Municipiul Sibiu,
are o lungime de aproximativ 75 km iar pe cuprinsul acestuia se pot vizita 12
sate deosebite cu valoare turistică şi traversa mai multe zone naturale cu un
peisaj deosebit. Fiind o zonă de podiş traseul este accesibil pentru oricine, cu
o serie de urcări şi coborâri pe dealuri de până la 600 m altitudine.</span>
<span lang="RO">Staţiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului deşi
este cunoscută pentru cele 14 lacuri sărate folosite pentru balneaţia
turiştilor. Aceasta poate fi folosită ca punct de plecare pentru mai multe
trasee cicloturistice în special spre zona montană a Munţilor Cindrel dar mai
ales spre Ţara Secaşelor. Aceasta dispune la ora actuală de peste 50 de locaţii
de cazare având peste 1 000 de locuri, fiind frecventată îndeosebi în sezonul
estival.</span>
<span lang="RO">După cum am precizat de la început acest circuit
este făcut pentru a evita zonele aglomerate cu trafic auto, astfel dacă primii
5 km între Ocna Sibiului şi Şura Mică sunt făcuţi pe drumul asfaltat ce leagă
Ocna Sibiului de Municipiul Sibiu, din localitatea Şura Mică, una tipic
săsească cu strazile foarte largi şi pline de verdeaţă, intrăm făcând dreapta
pe drumul de ţară ce duce peste deal în satul Rusciori pentru a ajunge pe
vechiul drum medieval al Sibiului.</span>
<span lang="RO">Ajunşi în Rusciori sat împărţit între zona
săsească şi cea românească, se observă o linişte deplină, deşi acesta este la
doar 8 km de Muncipiul Sibiu şi 3 km de actuala centură a Sibiului. După ce
coborâm în sat facem dreapta pentru drumul de off road cu mult pietriş vechi,
cândva circulat de trăsurile din perioada medievală, care ne va duce spre Ţara
Secaşelor. </span>
<span lang="RO">După ce traversăm o pădure superbă cu un drum de
serpentine în urcare, ce poate fi înlocuit şi cu o porţiune de push bike, dacă
o luăm pe scurtătura din stânga lui, înainte de intra în pădure, ajungem în
vechiul sat Mag pentru un loc de popas la principala fântână din sat, iar mai
apoi în satul Amnaş, denumire ce aminteşte de posesiunile lui Mircea cel Bătrân
din Transilvania adică Ţările Amnaşului şi Făgăraşului. Accesul spre ultima
localitate, se face pe o lungă coborâre pe un drum de pietriş destul de bun şi
cu multe curbe.</span>
<span lang="RO">În perioada actuală Amnaşul este un sat mai mult
părăsit şi liniştit dar cu multe clădiri istorice interesante dar şi o biserică
evanghelică fortificată, recent renovată. După ce ieşim din satul Amnaş urmează
un drum de pietriş mai puţin circulat până în primul sat din Tara Secaşelor,
adică satul Apoldu de Jos de pe râul Secaşul Mic.</span>
<span lang="RO">Dacă în primele 4 sate vizitate (Şura Mică,
Rusciori, Mag şi Amnaş) se observă că acestea sunt de tip săsesc cu străzi
largi şi biserici impresionante ale comunităţii germane, odată intraţi în Ţara
Secaşelor satele devin în totalitate româneşti cu multe biserici de lemn cum
este cea de la Apoldu de Jos sau din Presaca. De aici continuarea spre centrul
Ţării Secaşelor se va face pe un drum asfaltat dar destul de denivelat specific
zonelor rurale de la noi, unde maşinile reprezintă o raritate. </span>
<span lang="RO">Urmează un drum mai pitoresc ce traversează două
sate mai vechi dar bine organizate Ludoş şi Gusu. De la ieşirea din ultimul sat
drumul urcă până spre Dealul Alămorului, până la intersecţia cu drumul spre
Păuca marcat de o cruce de lemn înaltă, recent construită. Urcarea este de 2 km
şi cu o pantă medie de 10º.</span>
<span lang="RO">Drumul spre satul Păuca merită făcut, în primul
rând datorită faptului că aici este centrul geografic al Ţării Secaşelor, un
sat modernizat cu o infrastructură bine pusă la punct şi cu o primărie nou
construită cu o arhitectură deosebită, probabil cea mai mare din ţară din
mediul rural. Ca şi obiective turistice sunt cele două basilici în stil romanic
amplasate pe dealurile din jur, una reformată aparţinând comunităţii maghiare
şi o alta evanghelică aparţinând comunităţii săseşti.</span>
<span lang="RO">Întoarcerea din satul Păuca se face pe acelsaşi
drum care urcă spre Dealul Alămorului nu înainte de a ne abate 2 km în dreapta
spre satul Presaca. Acesta merită văzut pentru arhitectura lui deosebită dar şi
pentru biserica de lemn încă existentă, de o vechi considerabilă.</span>
<span lang="RO">Drumul spre Dealul Alămorului, reprezentând locul
cel mai înalt de pe întreg traseul cicloturistic, se face pe o culme de deal în
urcare uşoare. Pe acest traseu se desfăşoară o panoramă impresionantă spre
Munţii Cindrelului dar şi spre satele din Ţara Secaşelor.</span>
<span lang="RO">Odată ajunşi în Dealul Alămorului la aproximativ
600 de m altitudine urmează o bine meritată coborâre spre satul Alămor, o
localitate foarte veche pur românească plină de tradiţii şi obiceiuri în care
locuitorii mai folosesc încă portul popular duminica şi de sărbărori. Oricum
satul poate fi admirat pe tot parcursul coborârii pentru că acest traseul este
şi unul de belvedere spre satul Alămor.</span>
<span lang="RO">Traseul se apropie de sfârşit până la punctul
final mai sunt doar 14 km, de aceea aceşti ultimi kilometrii se vor face pe un
drum drept de asfalt, fără prea multe
urcuşuri şi coborâşuri într –o viteză mai mare. Ce este mai semnificativ pe
această ultimă parte a circuitului sunt lacuri pentru piscicultură de tip iaz,
de pe Valea Visei şi afluenţii lor. Lacurile se pot observa pe partea dreaptă a
drumului începând de la ieşirea din satul Mândra până la intrarea în Ocna
Sibiului şi pot fi folosite în orice perioadă a anului pentru pescuit.</span>
<span lang="RO">Poate unul dintre părţile mai puţin neplăcute ale
acestui circuit este traversarea dealului înainte de intrarea în Ocna Sibiului,
ce trebuie făcută după oboseala acumulată, din cauza faptului că drumul
judeţean numai continuă pe Valea Visei şi este scurtat peste un deal.</span>
<span lang="RO">Acest efort este compensat de o coborâre spre
centrul Oraşului Ocna Sibiului, unde mai rămâne timp pentru un tur cultural în
zona istorică, unde există 5 biserici medievale cu o arhitectură deosebită, dar
şi pentru o bine meritată baie în lacurile sărate existente, recent reamenajate.</span>
<span lang="RO">În final aş dori să specific că deşi personal am
făcut părţi din acest circuit de mai multe ori, am ţinut să-l organizez în data
de 29 mai 2011, cu câţiva sibieni pasionaţi de ciclism, pentru a le arăta
valoare cicloturistică a Ţara Secaşelor şi a Drumului Medieval al Sibiului şi
am avut surpriza a unei un număr impresionat de 19 persoane, printre care Dorin
Dornescu, Răzvan Gastone, Cristian Ritivoiu, cunoscuţi de la diferitele
maratoane, mar mai ales membrii noului ONG cicloturistic înfinţat Tură în Natură:
Mihai David, Mihai Proca şi invitaţii lor.</span>
<span lang="RO"> </span>
<span lang="RO">Puncte de referinţă :</span>
<span lang="RO"> </span>
<span lang="RO">Km 0 : Staţiunea Balneoclimaterică Ocna Sibiului</span>
<span lang="RO">Km 8: Satul turistic Rusciori</span>
<span lang="RO">Km 15: Fântâna din satul Mag</span>
<span lang="RO">Km 20: Biserica evanghelică fortificată din Amnaş</span>
<span lang="RO">Km 26: Satul Ludoş</span>
<span lang="RO">Km 30: Crucea de lemn de la intersecţia spre Păuca</span>
<span lang="RO">Km 40 : Centrul comunei Păuca cu cele două bazilici
în stil romanic</span>
<span lang="RO">Km 44 : Biserica de lemn din Presaca</span>
<span lang="RO">Km 55: Dealul Alămorului, loc de belvedere</span>
<span lang="RO">Km 60: Satul istoric Alămor</span>
