Palatul Brâncovenesc de la Potlogi

Potlogi a fost  primul construit de Constantin Brâncoveanu din seria celor patru destinate fiilor săi. "Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul", scrie în pisania de la intrare.

Palatul a fost dat în folosinţă în 1699, anul în care Constantin Brâncoveanu a devenit primul domnitor numit pe viaţă de către turci. Palatul a fost construit într-un loc strategic, la întretăierea drumurilor dintre Bucureşti şi vechea capitală Târgovişte.

După uciderea lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, la Istanbul, în ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august 1714), turcii au devastat palatul, căutând aurul şi comorile lui ’Altan bey’ – prinţul aurului, aşa cum îl numeau ei pe Constantin Brâncoveanu.

În 1791, stăpân peste întreaga moşie şi palat a ajuns nepotul lui Constantin Brîncoveanu, Manolache Brâncoveanu. După stingerea acestora, în posesia moşiei a intrat familia Bibescu. Palatul a fost devastat însă de localnici şi de către cei care au trecut pe aici. O încercare de restaurare au avut-o armatele ruseşti, care în 1848 şi-au stabilit cartierul general la Potlogi, unde au efectuat şi unele reparaţii la palat.

La începutul secolului XX, Palatul Brâncovenesc devenise o ruină, păstrând doar o parte din zidurile înconjurătoare ale incintei. În 1954 au început lucrări de renovare a clădirii, care au fost însă sistate în 1979, după o vizită inopinată a Elenei Ceauşescu.

După 1989, Palatul de la Potlogi, la fel ca şi cel de la Mogoşoaia, s-a aflat în subordinea Ministerului Culturii, care nu a acordat prea mare interes clădirii.

Palatul nu numai că a fost reabilitat, ci şi mobilat. Astfel, aici pot fi văzute obiecte autentice din patrimoniul Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească, dar şi obiecte noi, precum baldachinul din dormitorul domnitorului.