Bihor na rowerze

maraton.padureacraiului.ro

XI. Eco Bike Day

Atracții: peisajul tradițional Probleme: ·         Orientare dificilă din cauza numeroaselor drumuri ce se intersectează cu traseul; ·         Drumul pentru unele secțiuni de traseu ește puternic înierbat și există posibilitatea ca acestea să dispară; ·         Coborâri și urcușuri abrupte. Din centrul satului Damiș mergem spre ieșirea spre Roșia și, chiar după ultimele case, facem dreapta pe un drum pietruit străbate câmpul dominat de abruptul stâncos de deasupra Peșterii de la Toaia în urcuș lejer. La prima intersecție, aproape de pădure, urmăm drumul cel mai evident, adică la stânga și intrăm în pădure. Imediat ieșim într-o poiană unde o ținem tot înainte și coborâm puternic. Drumul virează puternic dreapta și intră din nou în pădure. Pe acest segment trebuie să ignorăm drumurile din stânga și care urcă. Noi o ținem pe drumul care merge mai mult pe curba de nivel, care imediat începe să coboare iarăși printr-o pădure tunel ce dă în niște câmpuri deschise, pline de ferigi. Imediat se face o intersecție, iar noi ținem stânga și apoi tot inainte pe drumul care începe ușor să urce. Atenție! Dacă la prima intersecție după ce ieșim din pădurea tunel mergem tot înainte, ținem tot stânga la toate intersecțiile (în general cu drumuri ce vin din dreapta) până ce ajungem la un drum mai evident ce face cu drumul nostru o intersecție în cruce. Facem stânga și începem să urcăm, urmând ca după aproximativ 300 de metri să întâlnim din nou traseul nostru. Nu după mult timp ajungem la o gospodărie părăsită pe partea dreaptă. Continuăm, și după câteva sute de metri ajunge la o altă gospodărie, însă de data asta drumul trece exact printre șuri. De aici drumul coboară printre pâlcurile de pădure și dă în altă poiană unde întâlnim un drum în stânga pe care îl ignorăm și după câteva sute de metri dăm în alt drum, mult mai vizibil. Aici facem stânga și urcăm nu prea mult, până vom întâlni un alt drum în dreapta. Îl lăsăm și pe acesta în urmă, intrăm în pădure și imediat începem să coborăm abrupt într-o altă poiană unde este o fermă. Aici, dacă nu suntem atenți, ajungem direct în curtea fermei, însă noi trebuie să cautăm un drum înierbat în stânga, pe lângă gardul fermei. Urmăm drumul acesta și coborân destul de abrupt până ajungem în Valea Mișidului. Ajunși în vale, facem stânga și urcăm până la zona La Mori, unde facem din nou stânga și continuăm să urcăm pe vale până ajungem într-o zonă mai largă cu o intersecție în cruce: în stânga un drum de TAF, înainte drumul ce urmează valea, din ce în ce mai înierbat, iar în dreapta un drum ce mai întâi pare că urmează valea, însă imediat începe să urce abrupt pe versant, în serpentine. Îl urmăm pe acesta din urmă și ieșim sus în pajiște. Continuăm urcușul nu prea solicitant pe lângă o casa și ajungem pe o culme de deal domoală, însă nu după mult timp începem să coborâm până întâlnim în dreapta un alt drum ce urcă, însă puternic ravenat și impracticabil. Chiar înainte de acest drum este un drum de pământ slab vizibil ce mai întâi merge paralel cu cel impracticabil, apoi coboară ușor pe direcție vest, traversează o mică vale, iar direcția se schimbă spre nord, pentru ca mai apoi să ajungă la o intersecție în cruce unde o vom apuca pe drumul din stânga ce urcă pe la marginea pădurii. Ajunși sus, vom da într-un drum de culme și vom vira la dreapta ce ne va scoate pe un alt drum forestier mult mai evident, pe care vom vira la stânga. De aici începem să coborâm printre casele răsfirate din Poiana Damiș până ce vom întâlni drumul asfaltat, iar de acolo vom face stânga spre Damiș.

am putea incerca asta doar ca e de 105km.