Vulcanul stins, Şumigu

Regotrans:

Timisoara-Resita: 7:35-8:26

Banatul de câmpie, loc liniştit cu ogoare care au cel mai bun sol din ţară, cernoziomul, pare netulburat în veşnicia lui, dar în adâncurile lui se macină mlaştini şi vulcani care odată dădeau de lucru pământului prin munci care au modelat actuala structură a scoarţei. Despre toate, asemeni oricărei frumoase poveşti, există legende. Un astfel de loc este Dealul Şumigului de la Semlacu Mare (lângă oraşul Gătaia), care a avut perioada lui de glorie şi care acum apare ca o gâlmă de pământ ridicat, înverzit primăvara, dar spre care localnicii bătrâni privesc cu teamă, pentru că nu se ştie niciodată când „uriaşul” se poate trezi.

În veacul al XIII-lea, pentru apărarea Banatului de năvălirile tătare, regele Bela al IV-lea al Ungariei a ridicat mai multe cetăţi, printre care şi cetatea Somlyo-Selacu Mare, care avea importanţă strategică deosebită „întrucât era ridicată pe Dealul Şumig (205 metri altitudine) şi domina astfel teritoriul din jur până la Vârşeţ”, susţin istoricii medievalişti. 

Una dintre cele mai frumoase legende despre Dealul Şumigului povesteşte despre „iarba fierului” care ar creşte aici, dar care nu s-ar vedea decât în noaptea de Sânziene.

=================================

DE RETINUT:

SEGMENTELE de drum:

Rovinita Mare - Percosova = macadam

Şoşdea- Tormac = mcadam + balast + pamant (Am trecut greu cu trekkinul, fiind noroiul uscat).

Restul drumului este din asfalt.